13 aprilie( fragmente de jurnal)
Pentru momentele in care atrn intre doua tablouri... Nu e vina nimanui ca bucata de cer din sufragerie e incadrata de un cal fixist, El Zorab si o doamna care isi pierde palaria in rau. Am vrut sa cred ca nu e decat o palarie, desi de multe ori m-am intrebat daca nu e cumva toata averea ei. Sta cu spatele si nu ii vad decat fusta plisata. Azi mi-am dat seama ca tipa! Prea e negru cerul si copacii desi, prea maloasa apa!
Tipa ca sa sparga monotonia, sa evadeze, sa rupa ceru-n doua! E socant sa vezi musca aia de individa, atat de mica si insipida, intr-un tablou monoton.
Griul nu merge cu zilele de primavara...
Tipa ca sa sparga monotonia, sa evadeze, sa rupa ceru-n doua! E socant sa vezi musca aia de individa, atat de mica si insipida, intr-un tablou monoton.
Griul nu merge cu zilele de primavara...
El Zorab al tau e groaznic...De cand eram mica am vrut sa-l intep cu ceva in ochii aia buclucati :))
RăspundețiȘtergereAgreed! :D
RăspundețiȘtergere